Grupul „Șușman”

Povestea din Apuseni

Grupul „Șușman” s-a format în anul 1948, într-o perioadă în care tăvălugul bolșevic strivea întreaga Românie. Era alcătuit din oameni ai muntelui, admirabili și curajoși, care au refuzat să îngenuncheze în fața ideologiei și a terorii comuniste. Au fost „brazi” adevărați, care au ales să se „frângă” fără a se „îndoi”, încercând să apere felul lor de viață bazat pe libertate, tradiții, dreptate, simplitate, credință.

De-a lungul celor 10 ani de grea existență, din grupul anticomunist de la Răchițele au făcut parte Teodor Șușman sn. (liderul organizației), frații Teodor, Traian și Avisalon Șușman, soții Mihai și Lucreția Jurj, Roman Oneț, Gheorghe Mihuț, Ioan Popa, Ioan Bortoș, Teodor Suciu. De asemenea, pe parcursul activității sale, grupul a beneficiat de sprijinul și omenia necondiționată a sute de familii de moți din mai multe sate de munte din județele Cluj, Bihor și Alba.

Vânați zi și noapte de monstruosul sistem represiv comunist (alcătuit din forțe ale Miliției, trupe de Securitate, sute de informatori) Șușmanii au murit în condiții dramatice, cumplite și, deopotrivă, eroice.

Pentru că își pierduse soția, la a cărei înmormântare nu a putut participa, pentru că trei dintre copiii săi erau arestați (Traian, Romulica și Emilian) și sute de oameni din Răchițele și alte sate învecinate erau bătuți, terorizați, anchetați, condamnați, spre sfârșitul anului 1951 Teodor Șușman (sn.) ajunsese la capătul puterilor sufletești. Nemaiputând îndura situația și totodată încercând să ridice greaua povară a persecuției de pe umerii familie și ai sătenilor, în decembrie 1951 el s-a împușcat într-o șură din Răchițele.

În vara anului 1952, Grupul „Șușman” era supus unei acțiuni de încercuire de mare anvergură. Erau folosite două batalioane de Securitate, câini de urmărire și un arsenal militar impresionant (mitraliere, pistoale automate, grenade etc.). Pe parcursul operațiunii, în iulie 1952 erau împușcați Ioan Popa și Gheorghe Mihuț. Moartea lui Popa (zis Ciota) a fost una cu adevărat eroică. Încercând să acopere retragerea colegilor, care au scăpat atunci nevătămați, în dimineața de 6 iulie 1952el a înfruntat singur o companie de securitate, fiind răpus de zeci de gloanțe.

Peste două veri, în august 1954, Mihai Jurj, Lucreția Jurj și Roman Oneț erau atrași într-o capcană organizată de Securitatea Oradea în șura unei familii din satul Sudrigiu (jud. Bihor). La intrarea în grajd, unde erau dislocate din timp trupe de elită, cei trei erau loviți în cap, găsindu-se în imposibilitatea de a se apăra sau de a-și curma zilele, soluție la care fiecare dintre membrii grupului era pregătit să recurgă în situații limită. Rănit grav la cap, Mihai a murit în sediul Securității Beiuș la câteva ore după arestare. Roman Oneț a fost condamnat la moarte și executat în vara anului 1955 la Penitenciarul Oradea, iar Lucreția Jurj la muncă silnică pe viață, fiind eliberată în 1964.

În urma unei operațiuni informative deosebit de intensă și sofisticată, frații Teodor și Avisalon, ultimii membrii ai grupului, erau descoperiți de Securitate în noaptea de 1 spre 2 februarie 1958 într-o șură din localitatea Tranișu (jud. Cluj). După ore lungi de confruntare, trupele de șoc nu au reușit să se apropie de cei doi viteji. Într-un final, securiștii au decis incendierea șurii, cei doi frați arzând, se pare de vii, în uriașul incendiu dezlănțuit. Teodor avea 33 de ani, iar Avisalon 29.

Traseul tematic “Calea Partizanilor”

Sâmbătă, 5 octombrie 2024, comuna Mărgău din județul Cluj, la granița cu județul Bihor, a fost gazda unui moment istoric: inaugurarea „Căii Partizanilor din Apuseni,” primul traseu memorial din România dedicat rezistenței anticomuniste. Evenimentul s-a desfășurat în prezența Mitropolitului Clujului, Andrei Andreicuț, și a Alteței Sale Regale Principesa Sofia, și a marcat un omagiu adus Grupului „Șușman” și altor eroi care au luptat împotriva regimului comunist în anii ’40 și ’50.

În parteneriat cu Administrația Parcului Natural Apuseni și cu prestigioasa Fundație „Corneliu Coposu” am realizat traseul tematic Calea Partizanilor – primul de acest fel din România – care ne amintește de rezistența îndârjită și demnă a moților în fața terorii comuniste. Vorbim despre un traseu care ar trebui să fie esențial în orice infrastructură a memoriei de tipul acesta fiind și parte integrantă din Ecomuzeul Țării Moților.

Calea Partizanilor trece prin câteva locuri în care oamenii din Grupul „Șușman” au trăit în clandestinitate și au luptat până la cele din urmă consecințe, împotriva regimului comunist și a Securității, între anii 1948-1958. Având o formă de circuit, traseul leagă Versantul Muncelului – Valea Firei – Masivul Humpleu, fiind și un periplu prin una dintre cele mai spectaculoase zone carstice ale României, presărată cu peșteri, avene, grote.

Calea Partizanilor, pe care sunt amplasate 9 panouri, este o drumeție cu nivel mediu de dificultate, având o lungime de aproximativ 13,5 km și o diferență de nivel de 740m, oferind o drumeție montană de aproximativ 6 ore.

Acest traseu tematic este completat și de un adăpost montan, care păstreză aspectul și caracteristicile celor folosite de partizanii din Grupul „Șușman” de-a lungul anilor de rezistență.

Mai jos puteți viziona câteva momente din ziua inaugurării. Sperăm ca aceste imagini să vă trezească interesul și să vă inspire să porniți pe urmele partizanilor.

Instrucțiuni de parcurgere a traseului

Calea Partizanilor se află pe raza localității Mărgău, iar locația exactă poate fi accesată urmând linkul de mai jos. Vă recomandăm echipament adecvat de munte și o atenție sporită la condițiile meteo pentru o experiență sigură și plăcută.

Calea Partizanilor din Apuseni

Acest traseu este dotat cu un instrument digital care vă va ajuta să-l parcurgeți mai ușor. Pentru o experiență optimă pe întreaga rută, vă recomandăm să urmați pașii de mai jos:

1. Scanați codul QR.
2. Descărcați aplicația Izi Travel.
3. Accesați traseul fie prin scanarea codului, fie căutând direct *Calea Partizanilor din Apuseni* în aplicație.
4. Descărcați traseul pentru a-l avea offline și a nu depinde de semnalul de internet pe parcursul drumeției.

A sosit ceasul ca lupta și sacrificiile locuitorilor din Apuseni, prinși sub tăvălugul puterii totalitare comuniste, să NU ne lase indiferenți. Haideți să le facem cunoscute!